Deschizi raportul, te uiți la cifre și ajungi la ce voiai să știi de la început: bun, și luna viitoare ce facem? Dacă răspunsul e doar „continuăm optimizarea”, discuția abia acum începe.
Ce vrei să afli, de fapt?
Raportul ar trebui să-ți spună ce s-a întâmplat cu marketingul tău și ce e de făcut mai departe. Pare evident. Totuși, o listă de rezultate poate fi corectă și tot să nu-ți răspundă la ce voiai să afli.
Să zicem că vânzările au scăzut. Scăderea o vezi în tabel. Ca să hotărăști ceva, trebuie să știi unde să cauți motivul. Au intrat mai puțini oameni pe site? Au cumpărat mai puțini dintre cei care au intrat? S-a schimbat ce cumpără?
Fiecare răspuns duce la altă discuție. Dacă a scăzut traficul pentru că ai tăiat din buget, e cu totul altceva decât dacă cheltuiești la fel, dar oamenii se opresc înainte să comande.
Pune cifrele lângă ce s-a schimbat în firmă.
Poate că în aceeași perioadă ai rămas fără produsul cel mai căutat. Poate s-a terminat o promoție sau ai schimbat prețurile. Cine se ocupă de reclame trebuie să știe asta, altfel poate căuta explicația acolo unde nu s-a schimbat nimic.
Înainte să discuți raportul, notează ce s-a întâmplat în firmă în perioada aia. Nu e nevoie de un document. Câteva lucruri concrete despre stoc, ofertă, livrare sau întrebările clienților pot schimba felul în care citiți cifrele.
Cere același lucru și de la echipă: ce a schimbat, când și de ce. Dacă s-au schimbat mai multe deodată, s-ar putea să nu vă dați seama imediat care a schimbat rezultatul. E bine să știți și asta.
Un exemplu, de la cifre până la decizie.
Luăm un magazin online de cosmetice, inventat. În raport, traficul e cam ca luna trecută, dar comenzile au scăzut. Patronul întreabă dacă n-ar trebui schimbate reclamele. E o întrebare normală, dar încă nu avem răspunsul.
Întâi verificăm dacă datele se pot compara: aceeași perioadă, comenzile numărate la fel, aceeași măsurare. Apoi intrăm în magazin ca un cumpărător. Produsul din reclamă există? E pe stoc? Prețul din pagină e cel promis? Putem ajunge până la plată?
În exemplul nostru, costul livrării apare abia la ultimul pas și nu e explicat nicăieri înainte. Colegii care le răspund clienților spun că primesc întrebări despre transport. Avem două observații care merită verificate împreună, dar încă n-avem dovada că explică toată scăderea.
Propunem să arătăm informațiile despre livrare mai devreme, pe pagina produsului, și să verificăm dacă oferta din reclamă mai e corectă. Stabilim cine face schimbarea. Notăm data și ce altceva se mai schimbă în magazin, ca să știm după aceea ce comparăm.
Unde ne ajută AI-ul?
Pe noi AI-ul ne ajută să adunăm și să citim date din mai multe locuri. Punem cap la cap ce vine din reclame, de pe site și din email și căutăm mai repede răspunsuri când apar întrebări.
Dar o explicație care sună convingător tot trebuie verificată, mai ales când din date lipsește ceva ce tu știi despre afacere. De aceea discuția cu tine face parte din muncă. Un raport n-are de unde să știe că ai avut probleme cu stocul dacă informația asta n-a ajuns în el.
Ce îți propunem hotărâm noi, oamenii din echipă, după ce citim și verificăm. Tot noi răspundem pentru asta. Tehnologia ne ajută să vedem mai mult și să ne rămână timp pentru întrebările importante.
Contează ce îl întrebi pe AI.
Dacă îi ceri să-ți explice de ce au scăzut vânzările, poate să-ți dea o explicație care sună logic, dar e construită din prea puține informații. Noi i-am cere întâi să ne arate ce s-a schimbat în date, unde lipsesc informații și ce ipoteze se bat cap în cap. Vrem să vedem pe ce se sprijină concluzia înainte să ne convingă cât de bine e scrisă.
De exemplu: separă ce vine din numărul de comenzi de ce vine din valoarea medie a comenzii, arată ce categorii fac diferența și spune ce produse n-au fost pe stoc. Apoi verificăm ce a găsit în sursele originale. Numele coloanelor, perioada, moneda și felul în care sunt numărate comenzile trebuie să însemne același lucru peste tot.
AI-ul n-a fost la discuția cu furnizorul și nu știe ce s-a vorbit acolo dacă nu i-ai spus. Nu știe că echipa a amânat livrările sau că ai oprit un produs pentru că aducea reclamații. Când îi spui lucrurile astea, explicația se poate schimba. Informațiile astea le ai doar tu, și nicio cerere bine scrisă nu le poate înlocui.
Uneori e mai bine să nu schimbi încă nimic.
Dacă ai schimbat prețul ieri și oamenii se gândesc mai mult de o zi până cumpără, e prea devreme să tragi concluzii. Dacă s-a schimbat felul în care măsori, comparația s-ar putea să nu mai țină. Cere atunci un termen și informațiile de care ai nevoie pentru următoarea decizie. „Mai așteptăm” e un răspuns bun doar când știm ce așteptăm să aflăm.
Alteori e clar că ceva nu merge: un produs care nu mai e pe stoc, un formular care nu se trimite, prețuri diferite în locuri diferite. Pe astea nu aștepți săptămâni ca să le repari. Ce e stricat repari imediat, iar ce bănuiești despre cum se poartă oamenii verifici întâi pe date.
Cu ce pleci din discuția despre raport?
Cu o schimbare propusă, motivul ei, omul care se ocupă de ea și ce verificați data viitoare. La o firmă de construcții, de exemplu: cererile bune se pierd înainte de ofertă, așa că de acum le preia un singur coleg, iar data viitoare verificați câte au ajuns la ofertă. Raportul trebuie să arate ce știm deja și ce informații lipsesc.
Dacă după ce citești raportul tot nu știi ce urmează, cere să ți se spună ce decizie iese din cifre. Cifrele îți arată unde să te uiți, iar discuția cu oamenii care cunosc afacerea te ajută să alegi ce faci.
Poți trimite ediția asta omului cu care discuți raportul, apoi luați împreună un singur rezultat și încercați să ajungeți la o decizie. Dacă vă împotmoliți pe drum, ați găsit întrebarea pentru următorul apel.
Scris de echipa HIGH-UP ADS: Oana, Lorena și Ștefan.


