Ai plătit ca omul să-ți intre în magazin. A intrat, s-a uitat și a plecat. În raport apare o vizită, iar tu rămâi cu factura și cu o întrebare: ce nu l-a convins? Înainte să ceri alte reclame, fă o comandă în magazinul tău, de pe telefon.
Începe cu reclama care l-a adus pe om.
Deschide-o pe telefon. Uită-te la produs, la preț, la ofertă și la ce promite, apoi apasă pe ea și vezi ce găsești pe pagina pe care ajungi. Dacă trebuie să cauți din nou produsul sau oferta, ai găsit deja o problemă. Nu explică singură toate comenzile pierdute, dar e ceva concret de verificat.
Să zicem că un magazin de mobilă promite livrare rapidă, dar arată termenul abia după ce omul își scrie adresa. Omul poate să vrea canapeaua și totuși să plece, pentru că nu știe dacă îi ajunge la timp. Reclama l-a adus până aici. Răspunsul trebuie să-l găsească pe pagină.
Vezi la ce pas pleacă oamenii.
Vizita, produsul văzut, adăugarea în coș, începutul checkoutului, comanda. Uită-te la pașii ăștia separat pe telefon și pe desktop, pe fiecare sursă de trafic și pe fiecare produs. Comparația ține doar dacă ai destule vizite și n-ai schimbat măsurarea între timp, pentru că pe puține vizite diferențele pot fi doar întâmplare, iar după o schimbare de măsurare nu mai compari același lucru.
Dacă omul nu ajunge la produsul promis, verifică pagina pe care îl trimiți și cât de repede se încarcă. Dacă îl vede, dar nu-l pune în coș, uită-te la ofertă și la întrebările rămase fără răspuns. Dacă începe checkoutul și pleacă, verifică transportul, plata și erorile. Sunt doar puncte de pornire, pentru că motivul exact nu-l afli doar dintr-un grafic.
Pune lângă cifre ce auzi de la oameni. Ce întreabă înainte să comande? Ce nu găsesc? Dacă ai înregistrări ale vizitelor, vezi în ele unde se împiedică. Câteva discuții cu cumpărătorii îți pot arăta lucruri pe care nu le vezi în niciun raport.
Verifică dacă „vânzarea” e chiar vânzare.
În Google Ads, o conversie poate fi o cumpărare, un apel sau orice altă acțiune setată în cont. Verifică exact ce se numără în cifra pe care o citești: dacă nu știi ce înseamnă un tip de conversie, Google îl explică în documentația de la surse. Un număr mare nu înseamnă bani doar pentru că stă într-o coloană care se cheamă „conversii”.
Pune lângă raport comenzile din magazin și verifică perioada, moneda, anulările și retururile. Ce își trec platformele în cont și ce ai încasat tu n-o să se potrivească de la sine. Când hotărăști bugetul, trebuie să știi ce compari.
Tu știi magazinul pe de rost, cumpărătorul nu.
Ai intrat pe site de sute de ori. Știi unde e filtrul, ce înseamnă numele variantei și că transportul se calculează la final. Când îl testezi, completezi din memorie, fără să-ți dai seama, ce lipsește din pagină. Cumpărătorul nu poate. Ori găsește răspunsul, ori pleacă, ori cumpără pe riscul lui.
Roagă-l pe cineva care nu ți-a văzut magazinul să aleagă un produs pentru o nevoie anume. Lasă-l să gândească cu voce tare în timp ce caută și nu-i arăta unde să apese. Dacă simți nevoia să-i spui „uite, scrie aici”, ai găsit ceva de schimbat. Notează cu vorbele lui ce căuta, pentru că uneori informația are alt nume decât cel după care o caută omul, alteori stă în alt loc.
Fii atent și la ce citește înainte să se hotărască. Poate tu ai muncit mult la descriere, iar el caută doar o poză cu produsul lângă ceva cunoscut, ca să-și dea seama cât de mare e. Mai mult text nu-l ajută acolo. O poză potrivită, da.
Nu toți vizitatorii vin să cumpere.
Cine vine dintr-un clip, din curiozitate, poate nici nu știe încă dacă are nevoie de produs. Cine caută modelul exact și îi deschide pagina e mult mai aproape să cumpere. Dacă pui toate vizitele la grămadă, un val de curioși poate scădea procentul celor care cumpără, chiar dacă checkoutul merge la fel ca înainte.
De asta desparți întrebările. Ajunge reclama la oamenii potriviți? Le spune corect la ce să se aștepte? Îi ajută pagina să cumpere? Problema poate fi în oricare dintre locurile astea, uneori în mai multe deodată. Urmărește câte un drum întreg, de la cap la coadă, înainte să tragi o concluzie despre magazin.
Când dai comanda de probă, mergi cu ea până la capăt și fă-o așa încât s-o poți deosebi în rapoarte. Se poate ca butonul să meargă, dar confirmarea să nu ajungă, sau ca plata să treacă, iar comanda să nu apară acolo unde o vede echipa. Dacă se întâmplă asta, pierzi și timpul colegilor, și încrederea cumpărătorului.
Repară un singur lucru și vezi ce se schimbă.
Scrie ce bănuiești, ce schimbi și ce ai vrea să vezi după aceea. De exemplu: cumpărătorul află prea târziu termenul de livrare, așa că îl pui lângă butonul de comandă. Apoi urmărești câți trec de la produs la checkout și câte întrebări mai primești despre livrare. În paralel te uiți și la comenzi, la marjă și la retururi.
Dacă schimbi deodată oferta, reclamele, pagina și bugetul, n-o să mai știi ce a schimbat rezultatul. Când ai destul trafic, te ajută un test cu grup de control. Când n-ai, notează ce ai schimbat și când, iar comparația dintre înainte și după ia-o ca pe un indiciu, nu ca pe o dovadă.
Săptămâna asta, ia produsul pe care îl promovezi cel mai mult și fă tot drumul de pe telefon, de la reclamă până la comanda de probă. Notează întrebările la care pagina nu răspunde. E un punct de pornire mai bun decât „mai trebuie niște reclame noi”.
Scris de echipa HIGH-UP ADS: Oana, Lorena și Ștefan.


